Inteligența artificială generativă poate sprijini învățarea, poate oferi explicații personalizate și poate contribui la reducerea volumului de muncă al profesorilor. Dar utilizarea sa nu garantează, în sine, dobândirea de cunoștințe și competențe. Un raport publicat în 2026 de Comisia Europeană arată că rezultatele depind în mare măsură de modul în care tehnologia este integrată în procesul educațional.
Raportul Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching(Prieten sau dușman? Ce arată cercetările despre utilizarea inteligenței artificiale generative în predare și învățare), elaborat în cadrul Direcției Generale Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei Europene, analizează cercetările disponibile privind efectele inteligenței artificiale generative asupra elevilor, profesorilor, părinților și sistemelor educaționale.
Documentul evidențiază atât oportunitățile oferite de aceste instrumente, cât și provocările asociate utilizării lor, în special în ceea ce privește dezvoltarea gândirii critice, autonomia elevilor și evaluarea rezultatelor învățării.
Un răspuns corect nu înseamnă întotdeauna că elevul a învățat
Una dintre constatările importante ale raportului privește diferența dintre realizarea cu succes a unei sarcini și dobândirea efectivă a cunoștințelor necesare rezolvării acesteia.
Un elev poate utiliza inteligența artificială pentru a redacta un text, a rezolva o problemă sau a sintetiza informații. Rezultatul poate fi corect și bine structurat, fără ca elevul să fi parcurs toate etapele cognitive necesare înțelegerii conținutului.
Cercetările analizate de Comisia Europeană arată că utilizarea constructivă a inteligenței artificiale, pentru clarificarea conceptelor, explorarea soluțiilor și aprofundarea înțelegerii, poate contribui la rezultate mai bune ale învățării.
În schimb, preluarea mecanică a răspunsurilor generate, fără analiză sau verificare, poate limita beneficiile educaționale și poate crea o dependență de sprijinul tehnologic.
Această distincție devine deosebit de importantă în contextul evaluării școlare: nu este suficient să constatăm că o sarcină a fost rezolvată corect, ci trebuie să putem identifica ce știe, ce înțelege și ce poate realiza elevul în mod independent.
Inteligența artificială poate sprijini învățarea atunci când este utilizată cu un obiectiv pedagogic clar
Raportul face o distincție între instrumentele de inteligență artificială cu utilizare generală și cele dezvoltate sau configurate pentru activități educaționale.
Cercetările analizate indică rezultate mai promițătoare pentru instrumentele care urmăresc explicit obiective de învățare și care îi ghidează pe elevi în procesul de rezolvare, în loc să le ofere imediat răspunsurile.
Un astfel de instrument poate adapta explicațiile la nivelul elevului, poate descompune o sarcină complexă în etape, poate oferi feedback și poate formula întrebări care stimulează reflecția.
Această abordare pune accentul pe participarea activă a elevului și pe dezvoltarea progresivă a autonomiei în învățare.
În acest context, rolul profesorului rămâne esențial: selectarea instrumentelor, formularea obiectivelor, proiectarea activităților și verificarea rezultatelor nu pot fi reduse la simpla utilizare a unei tehnologii.
Ce se schimbă pentru profesori?
Inteligența artificială generativă poate deveni un instrument de sprijin în pregătirea lecțiilor, elaborarea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor și formularea feedbackului.
Totuși, raportul atrage atenția că integrarea sa presupune și responsabilități suplimentare. Conținutul generat trebuie verificat, adaptat contextului educațional și corelat cu obiectivele de învățare.
De aceea, formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă una dintre condițiile importante pentru valorificarea potențialului acestor instrumente.
Potrivit datelor TALIS 2024, citate în raport, numai 29,7% dintre profesorii din Uniunea Europeană participaseră la activități de dezvoltare profesională continuă privind utilizarea inteligenței artificiale în predare și învățare.
Această constatare evidențiază nevoia dezvoltării competențelor profesorilor, nu doar în utilizarea tehnică a instrumentelor, ci și în integrarea lor pedagogică.
Evaluarea rezultatelor învățării, într-un context educațional în schimbare
Extinderea utilizării inteligenței artificiale aduce în prim-plan o întrebare importantă pentru educație: cum putem evalua ceea ce elevul a învățat cu adevărat, atunci când tehnologia îl poate sprijini în realizarea unei părți tot mai mari a sarcinilor?
Raportul Comisiei Europene evidențiază necesitatea regândirii unor practici educaționale și de evaluare, astfel încât acestea să reflecte nu doar produsul final, ci și dezvoltarea competențelor.
Această perspectivă este relevantă și pentru obiectivele proiectului RECRED – „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă”, care urmărește susținerea dezvoltării curriculare, a practicilor didactice și a evaluării rezultatelor învățării.
În contextul dezvoltării și implementării standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, discuția despre inteligența artificială evidențiază importanța unor repere clare pentru identificarea și aprecierea competențelor dobândite de elevi.
Tehnologia poate sprijini educația, dar învățarea rămâne obiectivul
Comisia Europeană subliniază că dovezile privind efectele pe termen lung ale inteligenței artificiale generative sunt încă limitate. Multe dintre studiile disponibile au fost realizate pe eșantioane reduse, iar impactul asupra dezvoltării cognitive și asupra competențelor fundamentale necesită cercetări suplimentare.
În același timp, constatările existente indică importanța utilizării responsabile a tehnologiei și a dezvoltării competențelor necesare evaluării critice a informațiilor generate.
Pentru profesori, provocarea nu este doar aceea de a învăța să utilizeze noi instrumente, ci și de a identifica situațiile în care acestea contribuie efectiv la învățare.
Pentru elevi, miza nu este doar să obțină un răspuns bun, ci să înțeleagă cum se ajunge la el și să poată construi, argumenta și aplica independent propriile răspunsuri.
Raportul integral: https://doi.org/10.2766/0227990
